În seara alegerilor, am frunzărit din
telecomandă cîteva canale tv de „știri”. Nimic nou în afară de faptul că i-am
revăzut/reauzit, după foarte mult timp, pe pretutindenarul sfătos Bodan Chireac
și pe „maestrul” său Ion Cristoiu (maestru în ce, în pus pe butuci ziare?), pe
părerologul-șef Mugur Ciuvică dar și pe „maeștrii” Pavel Abraham (singurul
general-maestru dintr-o țară plină de maeștri și de generali, aceștia din urmă
făcuți la apelul bocancilor) și, last but not least,
cu voia dvs, pe lista mea, „maestrul” Sergiu Andon (da, da, jurnalistul ăla
dedulcit la rele, de la „Scânteia” iepocii de aur, convertit acum la avocatură,
un alt fel de cioară vopsită, însă extrem de malignă comportamental, autor al
dobitoacei sintagme „Fir-ai al naibii, Majestate!”) cu tot neamul lor cel adormit,
eternii, infailibilii și infatigabilii jurnaliști-clănțăi și „analiști
politici” gargaragii, experți ai mirodeniilor expirate care, fără ostoire,
continuă să mîngîie porcul pă burtă – vorba maestrului Tudor Arghezi –, în
favor de lume, pe la te miri ce posturi de televiziune răsuflate. Și,
parafrazînd versul poetului, m-a cuprins o silă iremediabilă...
 |
| La asemenea jafuri de panouri electorale, nici că se putea pentru ca să existe oarece catindați mai răsăriťi, mai de Doamne ajută! Mi-ar fi pe placul inimii să nu s-aleagă nici unul, bibicule, că decât cu asemenea pomanagii şi fripurişti, nişte pîrliťi de maťe-fripte, nişte telelei de coate-goale, mai bine ioc, vorba turcaletelui! Că, oricum, de mai bine de doi ani, Ploieștiul nostru trist şi fără niciun haz, nici premare n-are, da' neam să i se simtă lipsa... Că, vorb-aia: și cu el și fără el, tot un drac e! Aferim! |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu