duminică, 17 noiembrie 2013

O zi pe Pămînt...
(sau despre empatie)

Empatia este o noţiune care defineşte mecanismul prin care un individ poate înţelege sentimentele şi emoţiile unui alt individ. Este facultatea de a te identifica cu aproapele tău şi de a simţi ceea ce el simte, trăirile lui şi în mod deosebit suferinţele şi disperările lui. Este o trăire mult mai puternică decît credinţa şi orice alte deosebiri care-i separă pe indivizi. Empatia îţi permite descifrarea percepţiilor celuilalt, să-i simţi frica, furia, tandreţea, să-i trăieşti o vreme viaţa, să te mişti cu delicateţe în preajma lui fără să emiţi judecăţi. Să cauţi îndeosebi asemănările şi mai puţin deosebirile, esenţa, inima şi sufletul, pentru că, de regulă, asemănările sînt mult mai importante decît deosebirile. Bunătatea sufletească înseamnă să poţi oferi fără să aştepţi nimic în schimb, pur şi simplu să împarţi pentru a nu risipi o viaţă, să-i ajuţi pe toţi aceia care nu posedă această capacitate şi, în ciuda tuturor dificultăţilor, să-ţi păstrezi această forţă lăuntrică, această dorinţă de a dărui o fărîmă din inima ta celor care merită puţină atenţie şi să-i respecţi fiecăruia dreptul de a exista. Bunătatea sufletească este un sentiment superior oricărui instinct, ea permiţîndu-ne să ne înţelegem aproapele şi să avem grijă de el, să împărţim, din toată inima, cu el, puţinul pe care-l avem.  Să fim ocrotitori. Să ştim să dăruim fericirea, tandreţea, protecţia... Să fim deci pentru că toţi avem nevoie de căldură sufletească, de afecţiune, să fim recunoscuţi între semeni şi, dincolo de aparenţe, să nu ne pierdem niciodată încrederea în noi chiar dacă vorbim altă limbă, atîta timp cît cu totul altceva mult mai important ne scapă atenţiei...

Ştiinţa a demonstrat că deosebirea dintre om şi animal este chiar EMPATIA.

Oare chiar aşa să fie? Filmul de mai sus pare să demonstreze cu argumete destul de greu de combătut, cu totul şi cu totul altceva... 

(traducere din limba franceză de © Bogdan-Lucian Stoicescu)

Niciun comentariu:

Memento

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Belgrad, 1982 Mor de ridicol ce sînt, fǎcǎtor de cuvinte și sfînt Și pentru cǎ trebuie...