Caragiale
joi, 13 iulie 2017
Haihui printre cuvinte
„Ți-am spus de atîtea ori, nu te mai bate cu proștii, că te răpun... Ce crezi tu, pe urma cui am suferit eu în viață? Pe urma deștepților? Prostia, suverana prostie e totdeauna mai tare. În zadar lupți frumos cu tăeturi fine de floretă, el lovește greu cu lăstarul în vîrful capului. Și în zadar rispești spirit și vervă, el e tare ca piatra. Cum să-ți spun, prostul are o concepție telurică a vieții. Uite, așa își înfundă ochii și urechile, își înfige capul în pămînt ca struțul, ridică spatele și trec pe deasupra lui toate curentele... Nimic mai greu decît să cîrmuiești proștii... Ei au un instinct de împotrivire organică...”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
POEMOTECA
LUCIAN BLAGA (9. V. 1895–6 .V. 1961) Poetul, alături de Dorli, fiica sa Nu-mi presimți? Nu-mi presimți tu nebunia când auzi cum murmură vi...

-
Sînt un om care crede că viaţa există pentru a ajunge la o carte. Ion Stratan „Sub barba patriarhă şi-adâncile-i plete a căror aură lăsa să ...
-
Rendez-vous picto-poetic Nu cred să fi citit vreun alt volum* de poezie în care să abunde numele atîtor artiști. Drept pentru care, l-am și ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu