Creme , văpsele, farduri (IX)

Învățați, învățați, învățați dar nu forțați! Parlamentarul laburist britanic Sadiq Aman Khan a spus în cadrul unei declarații de presă  după intrarea în vigoare a unui nou regulament de ordine interioară în închisorile britanice - care stipulează, printre altele, faptul că deținuții nu mai au voie să primească din afară, lenjerie intimă, reviste, felicitări (tipărite) și cărți – că nivelul educației din aceste instituții este „o rușine națională”, 40% dintre deținuți avînd vîrsta de cititor a unui copil de 11 ani. Nu știu ce rezultat o fi avut petiția lansată de politicianul englez – interesant de știut ar fi și care-i vîrsta dumisale de cititor - susținută de mai multe nume importante ale literaturii britanice și semnată de 20 000 de persoane însă știu foarte bine un alt lucru și anume acela că marea majoritate a parlamentarilor români (indiferent de culoarea lor politică și de faptul că-s liberi sau la țuhaus) au o vîrstă de cititor cu mult mai mică. E suficient să le urmărești evoluțiile verbale rudimentare de pe la mai toate posturile tv de „știri” pe unde hălăduiesc zi și noapte, pentru a-ți da seama de precaritatea culturii lor generale, deci, implicit, și de puțintimea lecturilor dumnealor. Oare marinelul de la Cotroceni o fi reușit, în cei 10 ani de mandat prezidențial, să termine „Levantul” lui Cărtărescu? Singur Bunul Dummnezeu poate să mai știe... 

(sursa foto: viata-mdicala.ro)

Țîța, nasu’ și o pleoapă. Doctorașii și asistentele de la „Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri” (mai pe scurt „Spitalul de Arși”) din București, în loc să facă intervenții chirurgicale de reaparat răniți sau de ușurat viața ălora cu tot felul de malformații, făceau, sub acoperire, operaţii estetice, pe care, ulterior, le raportau drept alt tip de intervenţii la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), pentru a fi decontate. S-a lăsat cu arestări etc. Așadar, nu m-a mirat absolut deloc faptul că ‘mnealor pretindeau de la pacienți  șpagă, variind între 450 şi 3400 de euro, în funcţie de tipul și complexitatea intervenţiei, banii fiind apoi împărţiţi între ei iar în cazul în care raportărilor le erau validate, CASMB deconta aproape 5.000 de lei de intervenție. Ce, parcă n-am ști prea bine că toți doftoroii și felcerițele s-au spurcat, nu de ieri de azi, la parai, ca să ne mai mire prea tare povestea? Însă ce mi-a plăcut mie cel mai mult și cel mai mult a fost echilibristica verbală a fătucilor ăstora tîmpe de pe la televiziunile de știri (și nu numai!), generată de slalomul lingvistic printre denumirile științifice ale operațiilor, denumiri care, pe bune, chiar că-ți limbă plimba-n gură! Ia, luați de  la moșu’, d-acilea, cîteva mostre, de  par egzamplu: MASTOPEXIE (în traducere liberă, ridicarea sînilor lăsați și prinderea lor de mușchii pectorali), BLEFAROPLASTIE (repararea unei pleoape rănite), RINOPLASTIE (îndreptarea unui nas spart, diform sau mutilat), HIPOPLAZIE MAMARĂ sau mai pre românește, MAMOPLASTIE (cu alte cuvinte mărirea sînilor), operație la ordinea zilei, banalizată, cunoscută în popor și sub denumirea de IMPLANT  MAMAR (chestia aia nasoală cu introbăgatu’ de silicon în acele glande de pe piept, folosite, cîndva, la alăptat) și, nu în ultimul rînd, operațiile de eliminare a ridurilor, mai fițos spus, LIFTINGURI. 

Partidul” Mircea Diaconu. În Prahova, din cele  220.448 de voturi valabil exprimate, 33,05% au fost luate de alianța PSD-UNPR-PC, 17,16% de PDL, 16,78% de PNL  și, bomba bombelor, independentul Mircea Diaconu, s-a plasat pe locul al patrulea (!), cu 7,75%, devansînd clar formațiuni politice care abia își mai trag sufletul, precum PMP, PRM, PER, PNȚ-CD, Forța Civică (ptiu!, era să zic Ciuvică) ori PP-DD care, după umila mea părere, fiecare în parte și toate la un loc,  ar cam trebui să se auto-dizolve. Felicitări, așadar, „partidului” Mircea Diaconu,  performer indiscutabil al acestui tur de scrutin. Orice comentariu e de prisos. L-am votat fără reticență, convins fiind că e singurul care merită cu prisosință să ocupe fotoliul de europarlamentar. Pe altădată despre morala acestei greu de cuantificat victorii.

De la stînga la dreapta:

 George și Elena Coșbuc, Alex. Vlahuță, Vaida-Voievod și I.L. Caragiale

Oameni moderni. „Noi nu ne mai închinăm fiindcă nu mai credem. Sufletele noastre nu mai au nevoie de mîngîiere; inimile noastre nu mai au nevoie de tărie, fiindcă sînt din piatră și din piatra aceasta scăpărăm scînteile liberei-cugetări, noi, românii, foști ortodocși, cari sîntem mai deștepți, mai luminați, mai mîndri, mai puternici decît toate neamurile lumii. Închină-se Asia – bătrînă înțeleaptă și nobila și ingenioasa ei fiică Europa! Închină-se Africa, cu toate negrele ei seminții! Închină-se iscusita Americă! Noi- nu ne închinăm. Închină-se nerozii! Filozofia noastră se pune mai presus de nevoia înțelepciunii. Clopotele – sgomot! Icoanele – fleacuri! Credința – moft! Închiză-se bisericile, surpe-se zidurile lor! Părinții noștri cari le-au zidit erau niște barbari, niște primitivi, fără nici o cultură serioasă; ei nu aveau spiritul de examen. Noi sîntem oameni moderni.” (I. L. Caragiale).

Planeta copilăriei. După atîția nori și ploaie, parafrazînd vorba poetului, se pare că a venit vara. Să ieșim din case, să ne dezmorțim picioarele, purtîndu-ne pașii în lungi preumblări prin ierburi înalte și prunduri de rîuri, prin cîmpuri și păduri, pe pajiști înierbate ori plaje înnisipate, să respiram aerul tare al înălțimilor ori pe cel sărat al mării, să ne bucurăm alături de copii și nepoți, rîzînd din toată inima și îndreptîndu-ne gîndurile, măcar preț de cîteva clipe, spre planeta pierdută a propriei noastre copilării. 

© Bogdan-Lucian Stoicescu 

(Text apărut în „altPHel” an X, nr. 442, 30 mai-5 iunie 2014, p. 15, http://www.altphel.ro/2014/05/creme-vapsele-farduri-i-2/)