Goange

„În unul din frumoasele lui Cântece, [Șt. O.] Iosif zice:

Parcă niciodată

nʼam mai pomenit

Noapte-așa ʼnstelată,

Floare de cireș

Mai strălucitoare...

Adânciteʼn vis

Florile grădinii,

Gingașul narcis,

Iasomia, crinii,

Trandafirii ʼnvolți

Sub catapiteasma

Uriașei bolți

Își unesc mireasma...

Nu. Nu se poate. Niciodată florile pomenite mai sus nu pot să-și «unească mireazma» în grădinile noastre, pentrucă nu sânt contimporane, nu înfloresc în aceiași vreme. Cireșii înfloresc în April, crinii mai târziu, în Iunie, trandafirii în Mai și Iunie, iasomia tocmai în Iulie... (Vezi și Zaharia Panțu, «Plantele cunoscute de poporul român», p. 62 Lilium candidum, p. 76 Jasminum oficinale, p. 132 Rosa alba, pumila–centifolia, – damascena, – adenophora, loc. cit. p. 302).

Pasagiul acesta din cântecul lui Iosif amintește cunoscuta strofă populară, care cumulează dinadins în fiecare vers câte o absurditate:

Astă vară – la Crăciun,

Mâncam pere dintr-un prun

Și gutui dintrʼun alun... ”

George Topârceanu

(Curiozități poetice în volumul «Scrisori fără adresă», Ed. „Naționala” S. Ciornei, 1931, pp. 94–95)