Despre cai...
„Cine oare îmi va încredinţa un trup duhovnicesc atâta vreme cât eu nu
pot stăpâni nici măcar un trup pământesc? Trupurile mici şi pieritoare pe care
le avem acum ne-au fost dăruite aşa cum şcolarilor li se dau poneii. Trebuie să
învăţăm să conducem, nu pentru că într-o bună zi am scăpa cu totul de cai, ci
pentru că într-o bună zi s-ar putea să călărim pe deşeuate, neînfricaţi şi
voioşi, pe acei bidivii incomparabil mai mari, pe caii aceia înaripaţi,
strălucitori, de pasul cărora se cutremură lumea şi care ne aşteaptă poate
chiar acum cu nerăbdare, bătând din copite şi sforăind pe nări, în grajdurile
Împăratului. Nu că galopul ar fi lipsit de orice valoare dacă nu ar fi un galop
împreună cu Împăratul, dar cum altfel - de vreme ce El şi-a rezervat propriul armăsar
- L-am putea însoţi?”
C.S. Lewis - „Despre
minuni”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu