Revista GAZETA CĂRȚILOR

Editorial

GAZETA CĂRŢILOR – un nou început*

În urmă cu aproape 16 ani, profesorul Nicolae Boaru, la puţin timp după instalarea sa în scaunul directorial al Bibliotecii Judeţene „N. Iorga”, din Ploieşti, din motive inextricabile, doar de dumnealui ştiute, însă al căror înţeles scapă şi astăzi multora, hotăra suspendarea şi amânarea sine die a (re)apariţiei periodicului Gazeta Cărţilor, imediat după ce numărul dublu (1-2), din decembrie 1997, al noii serii (anul VIII), abia fusese editat. 

Voi reveni cu un alt prilej, pe larg, asupra acestui moment nefast, din păcate nu singurul, al existenţei destul de frământate a prestigioasei noastre instituţii, din aceşti ultimi 15 ani, adică al intervalului de timp scurs după retragerea din activitate a exemplarului om de cultură, care a fost regretatul profesor Gheorghe Macsim – director devotat al bibliotecii ploieştene timp de 36 de ani, neîntrerupt, între 1962 şi 1997 – omul a cărui întreagă existenţă şi activitate profesională 

s-au contopit într-un tot indisolubil, întru slujirea necondiţionată a cărţii şi a iubitorilor ei. 

Nu voi insista cu alte amănunte legate de existenţa revistei şi nici despre biografia profesorului Dumitru Munteanu-Râmnic, adică a aceluia care a adus-o pe lume şi care, ani de-a rândul, a păstorit-o. Nu de altceva, dar aş risca să mă repet, atâta vreme cât au făcut-o cu multă aplicaţie şi acribie distinşii noştri colaboratori, profesorii Sanda Hârlav-Maistorovici şi Ion Şt. Baicu, în paginile care urmează. Îmi voi permite doar ca în aceste rânduri, care se vor a fi un fel de prefaţă la apariţia unei noi serii a periodicului, să vă propun o scurtă prezentare, un alt fel de carte de vizită, atât a revistei, cât şi a bibliotecii, sub egida căreia ea a apărut, în urmă cu 93 de ani, pentru că 1921 a fost un an cu o dublă semnificaţie: atunci, în luna martie, biblioteca era fondată de un grup de remarcabili oameni de cultură ploieşteni – printre care se prenumăra şi profesorul Râmnic – ea purtând până astăzi numele savantului Nicolae Iorga şi tot atunci apărea, însă cu o lună mai devreme, primul număr al Gazetei Cărţilor. 

Numărul 3 din 15 aprilie 1921

Aşadar, ea ieşea de sub tipar ca un supliment lunar de „bibliografie, literatură şi cultură” al revistei „România Viitoare”, sub directoratul profesorului de istorie şi publicistului Dumitru Munteanu-Râmnic. Dintre colaboratorii de atunci pot fi amintiţi, printre alţii, scriitorii Alexandru T. Stamatiad (poet de sorginte simbolistă, publicist şi traducător), Aron Cotruş (poet şi diplomat), I.A. Bassarabescu (profesor, om politic, autor de proză scurtă), Izabela Sadoveanu (poetă, critic literar, jurnalistă de opinie şi militantă feministă), Nicolae Iorga (profesor universitar, istoric, om politic), C. Rădulescu-Motru (filozof, pedagog, psiholog şi om politic) şi Perpessicius, pe numele său real Dumitru S. Panaitescu (istoric şi critic literar, folclorist, cercetător şi editor al operei eminesciene). Intelectuali remarcabili, nume grele ale culturii româneşti dintotdeauna, care dintru început au dat prestanţă tinerei publicaţii, ce avea să apară, cu intermitenţe, pînă în anul 1944. În perioada comunistă, revista avea să-şi înceteze apariţia, ea revenind cu o serie nouă între 1991 şi 1997, condusă fiind de Gheorghe Macsim, directorul bibliotecii, avându-i alături pe colegii noştri, profesorii Ana Lambru (coordonatoare a secţiei de carte veche a bibliotecii) şi Marian Chirulescu (unul dintre cei mai importanţi biblioteconomişti şi bibliografi români).

Iată că sfârşitul anului 2014 marchează momentul reluării acestei publicaţii de tradiţie 

a instituţiei noastre, graţie, pe de o parte, comprehensiunii şi diligenţelor noii directoare, doamna Mihaela Radu, iar pe de alta, eforturilor unui grup format din specialişti ai bibliotecii noastre, cărora li s-au alăturat mai mulţi colaboratori statornici ai instituţiei. Context în care nu pot să n-aduc mulţumiri din inimă bunilor mei prieteni, domnii Mihai Vasile, Constantin Marin şi Codruţ Constantinescu, fără de al căror talent, abnegaţie, tenacitate şi imbold, publicaţia nu s-ar fi întrupat. Nu în ultimul rând, se cuvine a adresa aceleaşi calde mulţumiri tuturor nepreţuiţilor şi consecvenţilor noştri colaboratori şi colegi, însă cu o menţiune specială pentru profesorii Constantin Dobrescu, Traian D. Lazăr şi Eugen Stănescu, fără de al căror entuziasm, complex travaliu şi aport definitoriu, apariţia acestei publicaţii (pentru unii, abnormă) n-ar fi fost posibilă.

Cât despre Biblioteca Judeţeană „N. Iorga”, trebuie spus că ea intră, în 2015, în al

nouăzeci şi patrulea an de viaţă. Ideea fondării unei biblioteci publice enciclopedice a aparţinut unui grup de valoroşi intelectuali ploieşteni, numele a cinci dintre ei fiind indisolubil legate de destinul acestei instituţii: arhitectul Toma T. Socolescu, avocatul Nicolae Pârvulescu, scriitorii şi politicienii Ion Ionescu-Quintus şi I.A. Bassarabescu şi, nu în ultimul rând, profesorul şi gazetarul Dumitru Munteanu-Râmnic, acesta fiind cel care a propus numele şi patronajul spiritual al savantului Nicolae Iorga. Aceşti adevăraţi părinţi sufleteşti ai instituţiei, alături de mulţi alţii, au reuşit, într-un timp record, ca prin donaţii şi subscripţii să deschidă porţile acestei biblioteci populare care, deşi şi-a început timid activitatea – cu numai 1.250 de volume –, a izbutit ca în scurtă vreme să polarizeze întreaga viaţă culturală a oraşului şi judeţului, ei revenindu-i, printre altele, şi meritul înfiinţării – în primul ei deceniu de existenţă – Muzeului de Artă din Ploieşti. 

Printre lucrările extrem de valoroase aflate în colecţiile bibliotecii, 

merită amintite volumele Ab urbe condita de Titus Livius 

(tipărită la Veneţia, în anul 1520) Numismata aurea de Johann Himmellardt (tipărită la Anvers, în anul 1627, lucrarea fiind o donaţie făcută bibliotecii de regretatul inginer şi om de cultură Andrei Debie), Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643) ori Biblia lui Şerban Cantacuzino (Bucureşti, 1688).

Biblioteca îşi îmbogăţeşte anual fondul cu un număr de 10.000-15.000 volume, este abonată, în medie, la 100 de periodice româneşti, fiind frecventată anual de aproximativ 25.000-30.000 de cititori, care consultă peste 500.000 de volume şi alte unităţi biblioteconomice non-carte.

Sub egida bibliotecii, au fost elaborate, de-a lungul anilor, peste 100 de lucrări de specialitate – monografii, culegeri de critică şi istorie literară, studii bibliografice şi biblioteconomice, recenzii, referate, eseuri, comunicări ştiinţifice (unele, publicate în revista proprie „Gazeta Cărţilor”), colecţia „Cărticica de buzunar” – lucrări printre care amintim Bio-bibliografia Nichita Stănescu, Bibliografia judeţului Prahova (40 de volume), Istoria presei prahovene, Dicţionarul personalităţilor prahovene sau Publicaţii periodice prahovene (1867 – 2008) realizate îndeosebi de specialiştii bibliotecii, în colaborare cu o serie de reputaţi cercetători. 

Trebuie amintită şi existenţa neîntreruptă (din 1967) a cenaclului literar pentru copii şi tineret „Orfeu”, creaţiile membrilor săi făcând obiectul a zeci de plachete şi volume, mulţi dintre aceşti tineri autori devenind, peste ani, nume de notorietate ale literaturii româneşti contemporane (precum sunt regretatul poet Ion Stratan sau prozatorul Florin Sicoie).

Prin specialiştii săi, biblioteca asigură îndrumare şi asistenţă de specialitate pentru cele

peste 100 de biblioteci săteşti, comunale, orăşeneşti şi municipale din judeţ, implicându-se şi la acest nivel în organizarea cvasi-permanentă a unor manifestări culturale de ţinută.

În buna tradiţie iniţiată de instituţia noastră, în sensul îmbogăţirii fondului de carte românească al unor biblioteci din Republica Moldova, au fost donate peste 5000 de volume unor asemenea aşezăminte din localităţile Orheiul Vechi şi Căuşeni, în prima fiinţând o filială cuprinzând literatură pentru copii şi tineret, Biblioteca ,,Ploieşti”. 

Cu sprijinul logistic al Consiliului Judeţean Prahova, biblioteca a înfiinţat încă o filială proprie, în localitatea Cimişlia, Biblioteca „Mihai Eminescu”, a cărei principală sală de lectură poartă numele savantului Nicolae Iorga, cu prilejul inaugurării căreia biblioteca a făcut o donaţie, din fondurile proprii, însumând 3000 de volume de carte veche şi nouă. Săptămânal, în cadrul bibliotecii sunt organizate întâlniri ale publicului cu personalităţi ale vieţii culturale locale şi naţionale, vernisarea unor expoziţii de artă şi de carte, lansarea celor mai recente şi valoroase apariţii editoriale. La toate acestea, se adaugă implicarea bibliotecii ploieştene în organizarea unor ample manifestări culturale locale, dedicate unor mari personalităţi ori momente cultural-istorice cu rezonanţă naţională şi internaţională. 

În ciuda vicisitudinilor vremurilor şi a venerabilei sale vârste, Biblioteca „N. Iorga” a rămas acelaşi organism viu, tânăr şi viguros, pe de o parte graţie celor care, cu devotament şi profesionalism, dar mai presus de orice, cu dragoste, şi-au dedicat întreaga existenţă slujirii cărţii, iar pe de alta, a sutelor de mii de cititori care, de-a lungul anilor, i-au trecut pragul.

 

© Bogdan-Lucian Stoicescu

* Între 18 și 21 martie 2015, vor avea loc manifestările ce se vor desfășura sub genericul Zilele Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga”, prilejuite de împlinirea a 94 de ani de existență a instituției. 

Astfel, miercuri, 18 martie, la ora 11:00, în sala de lectură „Nichita Stănescu”, va avea loc lansarea oficială a numărului cvadruplu (1-4/2014) al revistei Gazata Cărților, prilej cu care va fi prezentată și ediția digitală, realizată în colaborare cu dl Florin Negoescu. 

Vă așteptăm cu drag la acest important eveniment din viața instituției noastre!