luni, 27 mai 2024

Vise & amintiri



Împreună cu regretatul meu prieten, Ion Nedelcu (care-mi lipsește și de care îmi este nespus de dor), cunoscut în lumea ciclismului prahovean (și nu numai) sub apelativul «Nușică», adică acela care, printre altele, a construit și a îngrijit (și) bicicletele familiei noastre, timp de mai bine de 25 de ani.
Împreună cu el am plăsmuit și ultima mea biclă, aflată într-o perfectă stare de funcționare și care, în mai 2025, va împlini 10 ani!
O, tempora!


Dumnică, 1 iulie 2012, Bulevardul Independenţei, Ploieşti.
Împreună cu Anca, doi spectatori (în tandem), 
la cea de-a doua ediţie a competiţiei de ciclism „Memorial Constantin Vagnetti”.
O fotografie făcută de dragul nostru prieten, 
regretatul maestru mecanic velocipedist pomenit mai sus…
(evident că și tandemul a fost tot creația dumisale!)

marți, 21 mai 2024

La foarte mulți ani, dragele moșului Elene și iubiți Constantini!

Constantin și Veronica
(Baniciu & Andrieș & Vintilă & Alifantis)

Muzicoteca de dinamită

MORPHINE

Mark Sandman 
(vocal, 2-string slide bass)
Dana Colley 
(baritone sax) 
Billy Conway 
(drums)

«Good» 
(1993)

Poemoteca

(Foto: B.-L.S.)

Miere și ceară*

Fetele, albinele
Au furat sulfinele,
Țărîna de soare
De pe flori ușoare,
Pulberea de lună,
De pe mătragună,
Scrumul de șofran,
Nea de măghiran,
De pe izma-creață
Broboane de ceață,
Lînă de tămîie
Și smirnă, molîie –
Soiuri de lumină
Făcută făină.

Li se-aștern ca pînzele
Toate dupăprînzele,
Și la toate ceasurile
Trîmbele, atlasurile.

Cred că va-ncăpea
Într-un stup și-o stea,
Care a venit
Și s-a rătăcit
Dintr-un roi de sus.
Și care diseară
E miere și ceară.

Tudor Arghezi
(21 mai 1880 – 14 iulie 1967)

* din volumul Tudor Arghezi, «Versuri», Editura Pentru Literatură, 1961, București, p. 123, cu ilustrații de Ligia Macovei

Sfinx
Fetele albine

vineri, 10 mai 2024

Bibliophilia

Johannes Brahms (1833-1897) 
în biblioteca locuinței din Viena 
aparținând prietenului său 
Victor Miller zu Aicholz 
(industriaș și numismat austriac).
[Fotografie de la 1894]

Ziua Independenței Naționale. Ziua Regalității

„Valoarea regalității stă deasupra alternativelor politice sau a sistemeler de guvernare. 
Ea garantează mîndria, identitatea, continuitatea și tradițiile.”
Regele Mihai I


La 9 Mai 1877, în Senatul României s-a votat, în unanimitate, proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman, în acest fel declarîndu-se în mod oficial independența țării.
A doua zi, parlamentarii s-au prezentat cu Proclamația la Palatul Regal, iar domnitorul Carol I a semnat documentul care certifica independenţa națională.

Războiul de Independenţă (sau «Războiul ruso-turc», 1877–1878) a beneficiat de contribuţia decisivă a armatelor române, comandate efectiv de domnitorul Carol. Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman.

Celebrarea zilei de 10 Mai a fost interzisă în România pentru prima dată în 1917, de ocupaţia germană și a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai, în 1947. Pînă în acest an, ziua de 10 Mai a fost Ziua Națională a României.

O altă semnificație a acestei zile este legată de sosirea la București, în anul 1866, a princepelui Carol de Hohenzollern, viitorul domnitor și rege al României.
La 10 mai 1881, România a fost proclamată Regat, iar Carol I a fost încoronat Rege.

Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței.
Parlamentul României a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai a devenit Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională.

Așadar, astăzi, ar fi trebuit să fie, de fapt, Ziua Națională a țării care ar fi trebuit să fie! 

„Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei.
Coroana este o reprezentare a statului în continuitatea lui istorică.”
Regele Mihai I
(în foto: coroana de oțel a Regelui Carol I)

miercuri, 8 mai 2024

Muzicoteca de dinamită

Remember Shakti

Saturday Night in Bombay
(live, 2001)


John McLaughlin 
(chitară)
Zakir Hussain 
(tabla)
U. Srinivas 
(mandolină)
Shankar Mahadevan
 (vocal)
V. Selvaganesh 
(instrumente de percuție: kanjira, ghatam, mridangam)

marți, 7 mai 2024

Planeta giganților

Waters. Roger Waters.


Wish you were here
(versiune acustică, 2022)


Bibliophilia

Raftul cărților


„Freamătul de zi cu zi al oceanului, repetat la nesfîrșit, ca freamătul Mării de Lapte din legenda indiană*. Ca și cum lumea nu l-ar lăsa să se odihnească, de teamă că odihna ar trezi la viață răul din natură.
Puncte de lumină dansează pe suprafața oceanului învolburat, ca o mulțime de protuberanțe delicate.
Trei păsări zboară pe cer. Vin întîi una spre alta, apoi zboară care încotro. Dansul lor are ceva mistic. Oare ce semnificație are această apropiere, pînă ajung să simtă aerul mișcat de aripile celeilalte, și apoi iar depărtarea? Întocmai lor, uneori și în sufletul nostru își fac loc, bătînd din aripi, trei idei.”

* Conform legendelor hinduse, zei și demoni se amestecă împreună în oceanul primordial pentru a obține amrita, elixirul nemuririi.

Romanul Îngerul decăzut (1970) al lui Yukio Mishima (1925-1970) închide tetralogia Marea fertilității («Hojo no umi», considerată capodopera scriitorului japonez Kimitake Hiraoka, pe numele său real), care începe cu Zăpada de primăvară (1968), continuînd cu Cai în galop (1969) și Templul zorilor  (1970). Acest ultim volum (scris între 1965 și 1970) a fost terminat în dimineața zilei de 25 noiembrie, cu doar cîteva ore înainte de sinuciderea sa ritualică (prin «seppuku», procedeu împrumutat din Bushido, temutul cod de onoare conținînd acele reguli stricte de comportament ale castei samurailor). 

Născut în 1925 într-o veche familie de samurai, prozatorul, poetul și dramaturgul japonez, nominalizat de trei ori la Nobelul pentru literatură, în ciuda fulminantei sale cariere literare, a fost preocupat obsesiv întreaga sa viață de codul onoarei samurailor.

Pseudonimul literar Mishima Yukio, pe care și l-a ales (pentru a-și ascunde activitatea literară față de tatăl său, adept al unei educații inflexibile), în traducere românească ar însemna „Trei insule”. Trei idei?

duminică, 5 mai 2024

Hristos a înviat!

Să avem tihnă în suflete, pentru că atunci și numai atunci cînd inima ne este liniștită, putem vedea cu ea, 
fapt care nu înseamnă altceva decît prezența dragostei. 
Pentru că, așa cum spunea Sf. Apostol Pavel, de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atîta credinţă încît să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

(Foto: B.-L.S.)

Poezie mută, pictura… (de ziua Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil)

«Sfinții Voievozi Arhangheli Mihail și Gavriil», pictură în frescă executată de Nicolae Grigorescu  între 1858-1861 la Mănăstirea Agapia „Pi...