vineri, 11 octombrie 2019

Poemoteca (in memoriam)

Nicu Vladimir
(8 decembrie 1950 – 10 octombrie 1995)


Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Nicu Vladimir și Mircea Florian
(Tulcea, 1974; fotografie de Alex Voican)

punte scurtcircuitată

de-atîta timp murim în șoaptă
cu gîndul răstignit în gît
visînd că s-ar deschide-o poartă
în care să-și dea foc un sfînt

să spună el ce-avea pe suflet
și doare ca un cuțit frînt
să ardă el pînă la urlet
și să-l iubim demitizînd

de-atîta timp prăsim șopîrle
și-n amurgu-ăsta ochi apun
mustește-o spaimă gri în urme
și-n sîngele unui meci nul

că de-am văzut șezum și plînsum
cu lacrimi limpezi de nebun
c-un arc voltaic destrămat în pumn
și codul drumului e-n fum (și-i fum)

vai vai vai - aici lumina albă zace
destrăbălîndu-se-ntr-un curcubeu
și fiecare fiecare-și ia ce-i place
și fiecare zbiară eu Eu EU

de-atîtea ori sporind în cale
numărul umbrei te-am aflat
am întrebat presimți vreo zare
ți-a fost răspunsul bla bla b-bla

și cerul către cer se-ntoarce
și frate - lutul către lut
și orice punte se desface
sub tîmpla celui surdo - mut


Ce de lupi se înconjoară...

 Iată, iată – stropi de îngeri cad în fum,
Iată, iată – lupii ies la drum,
Iată, iată – aripi grele trec în scrum,
Iată, iată – te tocești de-acum.


Cheamă-ți câinii lângă tine
Lupii vin în cercuri line
Lupii cresc în nopți tiptile
Nu te-ntoarce-acum


Urcă-aripi de fiare arse
Vremea-ascute foc prin plase
Vremea-nnoadă gânduri roase
Taie-ți drum în drum

Cheamă-ți câinii – se-mpletesc șoapte de lut,
Culcă-ți pașii – lupii calcă mut,
Iată-ți câinii – prin gropi calde se învârt,
Lasă-ți câinii – boturi vechi se-ascut.

Învelește-ți râsu-n umbre,
Prea-s în drum doar coturi strâmbe –
Gheara știe lin să umble,
Uită ce și cum,

Lin pe cale urcă-ți urma,
Mușuroaiele-și țin gura,
Urma-n urmă scapă turma,
Primul, la ce bun?

Iată, iată – spini de pândă ard pe crâng,
Iată, iată – șoapte arse curg,
Iată, iată – călușeii-n joc se frâng,
Iată, iată – aerul ți-e strâmt.

Dimineața nu-i senină,
Lupii semnul și-l anină,
Peste zare din colină,
Printre ochi de fum,

Lupii-și flutură iar goana,
Haita-ntreagă-și linge rana,
Haita lung își sună spaima,
Nu te-opri acum.


„Poezia lui Nicu Vladimir, meditativă dar cu impulsuri polemice, are cromatica expresionistă și (paradoxal?!) tensiunea pînzelor unui Gauguin tragic. Din acest amestec, aproape imposibil de reconstruit, se naște autenticitatea unui autor a cărui lacrimă străluminează fără sa plîngă.” Denis Dinulescu

Niciun comentariu: